Încă un om de cultură originar din județul Maramureș a primit Premiul Academiei Române. Este vorba despre Vasile Iuga de Săliște, căruia i-a fost acordat în luna decembrie Premiul „Eudoxiu de Hurmuzaki” pentru volumul „Oameni de seamă ai Maramureșului. Dicționar. 1700-2010”, (ed. Societăţii Culturale Pro Maramureş „Dragoş Vodă”, Cluj-Napoca, 2012). Este vorba despre un tom imens (de peste 1600 de pagini), care reunește biografiile a mai mult de 2400 de personalități originare din Țările Maramureșului, Lăpușului, Chioarului și Codrului, care s-au remarcat în cele mai diverse domenii, începând de la cultură la sport, de la arte la afaceri ș.a. Acest premiu vine ca o recunoaștere a meritelor istoricului și editorului originar din Săliștea de Sus și trăitor în Cluj-Napoca, căruia Academia Română i-a recunoscut meritele și în anul 2010, atunci când reputata instituție i-a conferit Diploma „Meritul Academic”. Neobositul cărturar a scris de-a lungul timpului mai multe cărți și a îngrijit și editat zeci de volume, unele de referință pentru istoria românilor (cum ar fi reeditările magistrale și traducerea în limba română a „Diplomelor” lui Ioan Mihalyi de Apșa), iar prin Societatea Culturală a cărei președinte este, a organizat simpozioane și alte manifestări culturale și a realizat și dezvelit busturi și plăci comemorative în cinstea câtorva dintre marile personalități ale Maramureșului. Ultima sa mare realizare a apărut anul trecut, tot la Editura Societăţii Culturale Pro Maramureş „Dragoş Vodă” din Cluj-Napoca și se numește „Dicţionar istoric al localităţilor din judeţul Maramureş”. Este o lucrare masivă (de peste 800 de pagini), care înșiruie toate cele 246 de localități ale actualului județ Maramureș și care însumează referințe despre istoria, familiile nobile, evoluția demografică, patrimoniul cultural și turistic și personalitățile originare din aceste așezări. Volumul beneficiază de o "Prefață" și un „Cuvânt înainte” semnate de către prestigioșii academicieni Ioan Aurel Pop și Nicolae Edroiu. Pentru aceste argumente, consider că Vasile Iuga de Săliște merită cu prisosință titlul onorific de „Omul Anului 2014” în cultura maramureșeană. ©Teofil Ivanciuc, februarie 2015
0 Comments
În ultimele luni, românii aflați în străinătate au fost rebotezați „Diaspora”, fie că sunt plecați temporar – cu lunile ori cu anii –, fie definitiv și fie că sunt, ori nu, cu adevărat integrați acolo, acestora atribuindu-li-se, în bloc, calități pe care de fapt doar elitele lor le au.
Am trăit și eu, în diferite țări și perioade de timp, în Occident, unde am ajuns prima dată încă în 1991. Pot să afirm că, încă din acele vremuri, atât de mulți dintre conaționalii noștri ne făceau de rușine, încât simpla etichetă de român devenise, de numeroase ori, o povară... Citiți un articol excelent pe tema „Diasporei”, scris de către medicul Gabriel Diaconu, din care spicuiesc pasajul următor: „...atât de puțini din cei duși aduc altceva înapoi decât bani. Nu aduc emancipare culturală. Nu aduc normă socială mai bună. Nu conving prin saltul lor cultural. Iar cei ce-aduc, sunt grabnic răstigniți de autohtoni. Pentru că, în fapt, plecații au involuat cultural. Deși azi mănâncă mai rafinat, ca francezii, ca olandezii, ca italienii, mai puțin ca americanii, apă în gură li se face tot după bulz, slană și pită, și ceapă zdrobită în ștergar”. Articolul integral, aici: http://www.evz.ro/o-privire-foarte-critica-asupra-diasporei-dar-nu-rautacioasa.html Mai mulţi români maramureşeni de formaţie intelectuală (cu toţii originari de pe Iza şi Vişeu şi acest lucru s-ar putea să nu fie o simplă coincidenţă !), fiecare separat unul de celălalt, mi-au reproşat în mod direct că termenul moroşan, pe care obişnuiesc să-l utilizez pentru a-i denumi pe locuitorii Ţării Maramureşului, ar fi de origine maghiară şi nu românească, cuvântul corect fiind, conform spuselor acestora, cel de maramureşean!
Lor, şi tuturor celorlalţi care susţin această idee, le propun următoarele argumente: (continuarea AICI) - Într-o diplomă din data de 2 februarie 1365, regele maghiar Ludovic de Anjou acceptă tacit că voievodul Bogdan de Cuhea, fost voievod al Maramureșului și „infidel notoriu”, este stăpân al Moldovei independente.
- Prima atestare documentară cunoscută a mănăstirii Peri. Într-un act de hotărnicie al moșiei Taras, datat în 2 februarie 1389, este amintit „locul Monostor”. - S-a născut în Sighet, pe 2 februarie 1857, pictorul Simon Hollósy-Corbul, întemeietor al Școlii Băimărene de pictură. El a decedat la 8 mai 1918, la Teceu, fiind înhumat la Sighet. - La 2 februarie 1917 s-a născut în Iapa (azi cartier al Sighetului), renumitul cibernetician și diplomat Teodor Oniga, stabilit în Brazilia în 1951 și decedat în anul 2010, la Rio de Janeiro. - În fiecare an, pe data de 2 februarie, în Maramureșul tradițional de odinioară se celebra Ziua Ursului (vezi aici), reminescență a păgânismului. |
Archives
October 2023
|