Topul celor mai înalte biserici de lemn din lume. Despre adevărata înălțime a bisericii din Șurdești7/11/2020 Cele mai înalte biserici de lemn din lume se află în nordul României, 7 dintre primele 10 aflându-se în județul Maramureș. Iată primele 7 poziții ale topului:
1. Biserica mănăstirii ortodoxe Săpânța-Peri, Țara Maramureșului, 75 m înălțime (completată în anul 2013). 2. Biserica mănăstirii ortodoxe Ieud-Crucișoare, Țara Maramureșului, 60 m (finalizată în 2003). 3. Biserica ortodoxă Rozavlea-Șesu Mânăstirii, Țara Maramureșului, 58 m (2017). 4. Biserica mănăstirii ortodoxe Bârsana, Țara Maramureșului, 57 m (2005). 5. Biserica romano-catolică St Marie din Church Point, Canada, 56,5 m (1905). 6. Catedrala ortodoxă din Almaty, Kazahstan, 56 m (1907). 7. Biserica greco-catolică Șurdești (sit UNESCO), sudul județului Maramureș (Țara Chioarului), 54 m (finalizată în anul 1766). Din ultimele trei poziții care încheie acest Top 10, două aparțin, de asemenea, unor biserici din județul Maramureș. Există voci care susțin, fără dovezi, că biserica UNESCO din Șurdești nu ar avea 54 m, ci ”72 m din care doar turnul are 54 m” (!), fiind astfel prima sau a doua cea mai înaltă biserică de lemn din lume. Iată o parte a probelor care demolează acest mit: 1. Celebrul arhitect româno-britanic Sherban Cantacuzino (în Architectural Conservation in Europe, London, 1975, p. 116): ”Surdesti is the tallest of its type on record (54 m).” 2. Istoricul de artă Bogdana Tarnavschi, în Biserici de lemn din Țara Lăpușului și din Țara Chioarului (”Monumente Istorice și de artă religioasă din Arhiepiscopia Vadului, Feleacului și Clujului”, Cluj, 1982, p. 152) spune: ”Șurdești – cea mai înaltă construcție de lemn din țară – 54 m”. 3. Geografia României: Geografia umană și economică (Ed. Academiei, București, 1984, p. 480): ”54 m, una dintre cele mai înalte biserici de lemn din lume”. 4. Etnologii și istoricii de artă Sabin și Maria Șainelic (Zona etnografică Chioar, București, 1986, p. 81): ”54 m, printre cele mai înalte din Europa”. 5. Etnologii Georgeta Stoica și Paul Petrescu (Dicționar de artă populară, ed. Enciclopedică, București, 1997, p. 450): biserica din Șurdești are 54 m înălțime. 6. În dosarul de nominalizare pentru înscrierea în UNESCO a bisericilor de lemn din Maramureș (1999), înălțimea bisericii din Șurdești apare în patru locuri (p. 12, 271, 276 și 287) ca fiind de 54 m. 7. Preotul arhitect Emil Costin (Biserici de lemn din Maramureș, Baia Mare, 1999, p. 64), vede în cei 54 de m înălțime ai Șurdeștiului ”cea mai înaltă biserică de lemn din lume”. 8. Alexandru Baboș, renumit specialist în biserici vechi de lemn din noua generație (în Three centuries of carpentering churches : a chronological approach to the sacred wooden architecture of Maramureş, Lund, 2000, p. 125), spune că înălțimea Șurdeștiului este de 54 m. 9. Academicianul Marius Porumb, cel mai titrat istoric de artă român specializat în biserici de lemn (Biserici de lemn din Maramureș, Ed. Academiei, București, 2005, p. 34), spune că Șurdeștiul este: ”cea mai înaltă construcție de lemn istorică din țară – 54 m”. 10. Niels Auner, cel mai mare restaurator al bisericilor vechi de lemn din țară, cel care a efectuat ultima restaurare la Șurdești, a publicat planurile exacte ale bisericii (100 de biserici de lemn restaurate, 1972-2012, Zalău, 2013, p 136). Pe scurt, conform măsurătorilor sale precise, acoperișul navei bisericii ajunge la înălțimea de 10,68 m, turnul are încă 10 m (totalul atingând deci 20,7 m), iar fleșa are 29,3 m, biserica de lemn având deci fix 50 m înălțime, la care se adaugă crucea metalică înaltă de 4 m, totalul final fiind de 54 m. Turnul propriu-zis este înalt de 45,8 m măsurat de la baza sa, respectiv 39,3 m de la acoperișul navei în sus. Mai clar de atât, nu se poate! Nici unul dintre cei de sus (dar și alți experți neamintiți aici) nu știe nimic despre povestea: ”biserica este înaltă de 72 m, din care doar turnul are 54 m”. Nu există nici o teorie a conspirației, nimeni nu vrea să detroneze Șurdeștiul din vreun top. Nu știu cum și de unde a demarat falsa poveste cu cei 72 m, rostogolită peste tot cel puțin din anul 20011 încoace, începând de la panoul indicator de lângă biserică, ghizii lăcașului și până la o mulțime de site-uri turistice românești. Mai există încă persoane care cred că toți specialiștii de mai sus au greșit (inclusiv restauratorul lăcașului, și încă nu cu 1-2 m, ci cu 18 m)?! Pot verifica adevărul foarte simplu, măsurând personal turnul la fața locului, prin intermediul unei aplicații pentru telefoane cum ar fi ”EasyMeasure”, ”Smart Measure”, ”Measure Height”, ș.a.! Vor constata astfel că biserica ”Sf. Arhangheli Mihai și Gavriil” din Șurdeștiul Chioarului are ”doar” înălțimea de 54 m, fiind totuși cea mai înaltă biserică de lemn din lume dintre cele înălțate anterior secolului XX (!), însă cea de-a șaptea în topul mondial actualizat al lăcașurilor de cult din lemn... ©Teofil Ivanciuc, iulie 2020 1Cea mai timpurie consemnare de care am aflat se datorează Teresiei Tătaru, în Maramureș. Mândria și durerea noastră, I, Baia Mare, p. 186, care vorbește de un total de 70 m... Apoi, de prin 2003, înălțimea ”a urcat” , miraculos (!) la 72 m...
2 Comments
Cei interesați mă pot vedea vorbind despre Maramureșul tradițional la televiziunea locală TV Sighet.
- Prima parte (despre "cămeșă" si pantofi cu toc): https://youtu.be/SdQ9TZqFoZw?t=26 - Partea a doua (arhitectură și alte cele): https://youtu.be/YTNOjwoHydY?t=25 Studiul de față, dedicat vieții tradiționale din, probabil, cea mai bine conservată regiune a României, este rezultatul unor cercetări desfășurate între anii 2010-2019.
În prima parte, am urmărit evoluția vieții rurale maramureșene începând din sec. XIX, observând că Revoluția Industrială a fierului și aburului nu a ajuns acolo, că izolarea regiunii a fost mai mult aparentă și punctând cele mai importante schimbări, de la vremurile când viața locului era tradițională în întregime, până în prezent. Urmează lista a 221 de meserii practicate azi în Maramureş, dintre care 69 le-am catalogat ca ocupaţii, iar 152 ca meşteşuguri populare. Așadar, Maramureșul, o arie atât de restrânsă și de puțin locuită, deține azi una din cele mai ridicate densități cunoscute ale ocupațiilor și meșteșugurilor autentice. Activitățile au fost marcate ca fiind practicate de femei, de bărbați, în mediul rural sau urban (deși în Maramureș cele două medii se întrepătrund profund), respectiv aflate în pericol de dispariție. Am grupat ocupațiile în câteva mari genuri: agricultură, zootehnie, păstorit, făcutul fânului, pomicultură, viticultură, vânătoare, pescuit, apicultură, culesul din natură, pădurărit, transporturi, prepararea hranei și maternitate. Meșteșugurile au fost sistematizate ținându-se cont în primul rând (dar nu numai) de materia primă prelucrată: prelucrarea fibrelor textile, prelucrarea lânii, mărgelit, confecționarea cununilor de mireasă, prelucrarea lemnului, confecționarea instrumentelor muzicale, felurite tipuri de împletituri, prelucrarea pielii, cojocărit, instalații tehnice hidraulice, prelucrarea osului și cornului, prelucrarea metalelor, prelucrarea pietrei, prelucrarea lutului, finalul fiind alocat unei categorii eterogene, pe care am numit-o ”alte ocupații, meșteșuguri, servicii și aptitudini”. Continuarea AICI. |
Archives
October 2023
|