Vreme de 9 zile am publicat pe FB o schiţă de calendar istoric maramureşean, inserând o parte a datelor pe care le-am adunat într-un timp foarte scurt, fără pretenţii de exhaustivitate, ca un experiment pe care, poate, îl voi finaliza cândva pentru toate cele 365 de zile ale anului:
- Pe 11 decembrie 1924 se află la Sighet scriitorii Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, Cincinat Pavelescu, Gheorghe Brăescu, Alfred Moşoiu, George Gregorian, N. Davidescu şi I. A. Bassarabescu. - Pe 11 decembrie 1839 s-a născut la Sighet Buzáth Márton, farmacist (decedat pe 7 aprilie 1898). Acesta devine în anul 1865 proprietarul farmaciei Şarpele („Kígyó”), fondată încă în 1778 (azi „Minerva”), cea mai veche farmacie din oraş aflată permanent în funcţiune. - În 11 decembrie 1925, s-a născut la Sighet Vasile Popşa, luptător anticomunist (gruparea „Fraţii Popşa” din munţii Ţibleş), ucis în luptă de către trupele de securitate pe 4 mai 1949. - La 11 decembrie 1927 s-a născut la Lunca la Tisa Nicolae Pavliuc, profesor de limbi şi literaturi slavice la Universitatea din Toronto-Canada. -12 decembrie 1519: Ludovic al II-lea, regele Ungariei, îl introduce pe nobilul Luca în stăpânirea unei părţi din moşia Ieud. -12 decembrie 1848: preotul Alexandru Lazăr din Apşa de Mijloc transmite autorităţilor comitatului că 8000 de ruşi sunt pregătiţi să intre în Maramureş în sprijinul imperialilor. -pe 12 decembrie 1895 se naşte la Giuleşti avocatul şi omul politic Ilie Lazăr (în imagine), fruntaş ţărănist şi mai apoi deţinut politic (vreme de 17 ani), decedat pe 6 noiembrie 1976 la Cluj. -la 12 decembrie 1915 dr. Gheorghe Bilaşcu, părintele stomatologiei româneşti, îşi întocmeşte testamentul prin care-şi lasă întreaga avere pentru susţinerea unei şcoli româneşti în satul său natal, Petrova. -13 decembrie 1530: hotărâre a comitatului Maramureş dată la Sighet, prin care fii lui Ioan de Văineag rămân în posesia bunurilor tatălui lor, după decesul acestuia. -Pe 13 decembrie 1848, Comandamentul suprem al armatei revoluţionare maghiare din Maramureş, comandate de către maiorul Rapaics Dániel, este stabilit în satul Budeşti. -În 13 decembrie 1860, administraţia comitatului Maramureş trece din nou în mâna românilor, prin comitele Iosif Man de Şieu (în imagine), vicecomitele Iosif Saplonţai etc. -La data de 13 decembrie 1881 se naşte la Ieud Vasile Chindriş, jurist şi om politic, conducător al „Astrei” maramureşene, prefect al Maramureşului interbelic, primar al Sighetului şi deputat în Parlament, decedat la Sighet pe 6 ianuarie 1947. -Pe 14 decembrie 1700 se întocmeşte „in Civitate Szigeth” inventarul (ÎN IMAGINE) averilor din Maramureş ale principelui Mihai Apafi şi principesei Catherina de Bethlen, printre care regăsim târgul şi cetatea Hust şi proprietăţi la Sighet şi în satele Duleşti, Talabor şi Săclânţa (azi în Maramureşul de nord). -La 14 decembrie 1768 se realizează urbariul (registrul oficial) al satelor Talabor şi Duleşti din Maramureşul de la nord de Tisa. -În 14 decembrie 1902 s-a născut la Săliştea de Sus Paşca Vasile, arestat în 1953 sub acuza că i-a sprijinit pe partizanii anticomunişti din munţi. A decedat în închisoare pe 10 iunie 1954. -Apare la Sighet pe 14/27 decembrie 1918 numărul 2 al primului ziar românesc, „Sfatul”, care descrie călătoria delegaţilor maramureşeni la Marea Unire de la Alba Iulia. -15 decembrie 1637: episcopul Maramureşului, Dimitrie de Moisei se plânge în Congregaţia comitatului că vicecomitele Nicolae Tordai l-a împiedicat în exercitarea slujbei arhiereşti. -15 decembrie 1643: Congregaţia Maramureşului cere întărirea pazei pe drumurile comitatului care erau năpădite de hoţi şi tâlhari la drumul mare. -15 decembrie 1887: se naşte la Slatina (azi Maramureşul de nord) Iosif Fischer, avocat, ziarist, deputat de Maramureş al P.N.Ţ. şi al Partidului Evreiesc în trei legislaturi. -Pe 15 decembrie 1944 soseşte de la Bucureşti la Sighet maiorul sovietic Emil Zaharcenko, comandant militar al Maramureşului (aflat sub ocupaţie sovietică din octombrie 1944 până în aprilie 1945), care a contribuit decisiv la rămânerea regiunii între graniţele României, în timpul încercării de alipire a acesteia la URSS din iarna 1944/1945. -Pe 16 decembrie 1416, Conventul din Lelesz emite o diplomă la ordinul regelui Sigismund, prin care Bogdan şi George de Dolha sunt puşi în stăpânire în sate pe Valea Bârjabei (din Maramureşul de nord). -La 16 decembrie 1848 are loc o mare anchetă la Ieud, trei ţărani fiind arestaţi şi condamnaţi pentru revoltă contra autorităţilor revoluţionare maghiare. -17 decembrie 1405: mandat regal prin care Vinţ, Şandor, Dragoş şi Bud „de Cosău” sunt introduşi în posesiile Berbeşti, Fereşti, Călineşti, Baloteşti (sat dispărut, azi parte a satului Sârbi), Vinţeşti (azi parte a Budeştiului), Budeşti şi Văleni. -La 17 decembrie 1900, protopopul de Dej, Teodor Herman, a plecat la Săcel ca să organizeze acolo parohie ortodoxă, sătenii fiind nemulţumiţi de taxele prea ridicate impuse de către greco-catolici. Protopopul era aşteptat de către 160 călăreţi din sat, dar la intrare, jandarmii austro-ungari l-au oprit şi trimis înapoi în Ardeal. --18 decembrie 1415: familia de Domneşti este pusă în stăpânire în moşiile Rona de Jos, Berbeşti, Călineşti, Baloteşti (azi contopit cu satul Sârbi), apoi Domneşti, Lipceni, Boureni Drăgoeşti, Neagova, Găneşti şi Apşa de Sus (ultimele aflate azi în Maramureşul de nord). -18 decembrie 1473: mandat al regelui Matia Corvin cerând cercetarea plângerii văduvei Margareta a lui Ioan Urda de Leordina, care a fost păgubită de fiii răposatului Ambrozie de Dolha, ce au ocupat cu forţa moşia Leordina şi părţi din Rozavlea, Poiana şi Lunca, aparţinând văduvei. -18 decembrie 1637: în congregaţia comitatului Maramureş, vicecomitele Nicolae Tordai îl acuză de trădare pe episcopul local Dumitru Pop de Moisei, din motive pe care nu le cunoaştem. --19 decembrie 1656: notarul comitatului se plângea de dările extraordinare pe care Maramureşul trebuia să le dea principelui transilvan Rakoczi al II-lea, folosind o expresie rămasă celebră: „Oh, lamentabilis annis”. -Pe 19 decembrie 1691, congregaţia interzice să existe mai mult de câte doi preoţi într-un sat. Mulţi preoţi erau analfabeţi, dar beneficiau de scutiri de taxe. „Locuitorii noştri au pagubă nesuferit de mare din pricina înmulţirii preoţilor la sate şi fiindcă aceşti preoţi de religie românească, ori puţin de tot, ori chiar nici o slujbă nu fac în sate” spune documentul doveditor. -La 19 decembrie 1909, s-a născut la Borşa Nicolae Vancea (în imagine), politician, ziarist şi ambasador în Finlanda, Mali, Guineea, Senegal şi Gambia, decedat în 1975 la Bucureşti şi înhumat la Borşa. Poliglot, absolvent al Universităţii Sorbona (Paris), el vorbea limbile engleză, franceză, spaniolă, germană, rusă, ebraică, maghiară şi finlandeză. -În 19 decembrie 1924, s-a născut la Borşa Nicoară Timiş (decedat pe 21 martie 2011 la Baia Mare), folclorist, animator cultural, sculptor şi autor, căruia i se datorează înfiinţarea Muzeului Ţărăncii Române de la Dragomireşti şi demararea festivalurilor „Tânjaua de pe Mara”, „Hora de la Prislop”, "Sâmbra oilor" şi a Festivalului de Datini de Iarnă de la Sighet. ©Teofil Ivanciuc, decembrie 2016
0 Comments
Am aflat cu toţii lista celor 10 parlamentari ce vor reprezenta judeţul Maramureş. Aceştia sunt: senatorii Sorina Pintea (PSD), Severica Covaciu şi Iustin Talpoş (ambii PMP), domiciliaţi în Baia Mare, Ulmeni, respectiv Baia Mare. Deputaţi: Viorica Cherecheş (PNL), Gheorghe Şimon, Călin Matei, Sorin Bota (tustrei de la PSD), Adrian Todoran (PMP), Vlad Duruş (USR) şi Norbert Apjok (UDMR), toţi din Baia Mare, cu excepţia lui Apjok care domiciliază în Coltău, a lui Gheorghe Şimon, care este din Vişeu de Sus şi a lui Sorin Bota, băimărean domiciliat în Cluj-Napoca. Deci, din 10, unul singur - Şimon- va reprezenta întreg Maramureşul istoric. Motive ar fi mai multe: 1. Pe listele partidelor intrate în Parlament, „moroşenii” au fost puşi mai la urmă. La PSD, Liviu Marian Pop (băimărean, originar din Vişeu de Sus) s-a aflat pe poziţia a doua la Senat, iar borşeanul Gheorghe Tomoiagă, pe locul patru la Cameră. La PNL, sighetenii Daniela Ivaşcu şi Gheorghe Mihai Bârlea au ocupat poziţia a doua la Senat, respectiv a patra la deputaţi, iar la PMP, Nicolae Iuga din Sighet s-a aflat pe locul doi la Cameră. UDMR-ul l-a pus pe prima poziţie la Senat pe sigheteanul Kokenyesdi Mihai, iar la Cameră Marta Alb, fiica acestuia, s-a aflat pe locul doi. În fine, într-un mod dispreţuitor, USR-ul nu a catadicsit să nominalizeze pe cineva din Maramureşul istoric, toţi cei 10 candidaţi desemnaţi fiind din Baia Mare! 2. Dintre cei 135 de mii de maramureşeni care s-au prezentat la urne, 54 mii au votat la Cameră pentru PSD, 28 mii PNL, aproape 11 mii PMP, peste 9 mii USR şi 9 mii pentru UDMR. În afara Parlamentului au rămas ALDE (care a scos 6 mii de voturi în judeţ), PRU (5 mii voturi), PER (peste 3 mii voturi), ANR (cu 700 de voturi) şi candidatul independent sighetean Gheorghe Bledea (care a adunat 474 voturi!). Voturi greşite sau de protest (ştampile multiple sau buletine rămase albe) au fost peste 4500. Încet-încet, acestea este noul trend, la nivel naţional înregistrându-se anul acesta 270 de mii de voturi anulate, deci la fel de multe câte au obţinut UDMR sau PMP! O notă aparte a făcut-o Uniunea Ucrainienilor din România, care a candidat ca partid politic distinct, adunând doar 1100 voturi din judeţul unde locuiesc 31 mii ucraineni, după ce a depus liste electorale conţinând 6 mii de semnături! Aceste rezultate au făcut ca doar 5 din cei 10 parlamentari maramureşeni să fie aleşi „de drept”, ei cumulând din prima numărul necesar de voturi fără o distribuire ulterioară. 3. Haosul redistribuirilor, ce a făcut ca zeci de mii de voturi liberale din Maramureş să se ducă pe apa Sâmbetei, în timp ce PMP-ul a ajuns să aibă trei parlamentari cu doar câteva mii de voturi, se datorează exclusiv noii legi electorale, una nemaipomenit de proastă, dar care a fost votată cot la cot de PSD şi PNL! Aceasta lasă alegerile la cheremul norocului (după redistribuiri repetate, mandatele nealocate sunt trase la sorţi”) şi nu pe seama liderilor de partide, cum crede o parte a opiniei publice. Iată un exemplu din legea 208, articolul 94, litera e: „numărul voturilor astfel obţinute de fiecare partid politic, alianţă politică şi alianţă electorală se împarte la 1, 2, 3, 4 etc., făcându-se atâtea operaţii de împărţire câte mandate nu au putut fi atribuite la nivelul circumscripţiilor electorale; valoarea zecimală a câtului obţinut din aceste împărţiri se va trunchia după a 15-a zecimală, fără rotunjire; câturile rezultate din împărţire, indiferent de lista din care provin, se clasifică în ordine descrescătoare, până la concurenţa numărului de mandate neatribuite”! Aţi priceput ceva? Cred că nici legiuitorii! 4. Totuşi, să nu plângem prea tare că Maramureşul istoric nu va avea mulţi reprezentanţi în Parlament. În legislatura ce se încheie, judeţul a avut nu mai puţin de patru senatori (printre care Liviu Marian Pop) şi opt deputaţi, dintre care conectaţi cu Maramureşul istoric au fost Nuţu Fonta, Gheorghe Şimon (singurul care-şi va continua mandatul, sperăm că într-un mod ceva mai vizibil!), Cornelia Negruţ şi Vasile Berci (ultimul, septuagenar PNL-ist din comuna Călineşti, a pierdut timpul în Cameră nu mai puţin de trei mandate!), dar nu putem afirma că acest lucru a fost foarte benefic pentru zonă... Un lucru este cert: cea mai slabă prezenţă la vot din ţară, cea înregistrată în Maramureş, are o cauză majoră: statistica oficială este neconformă cu realitatea. Mai precis, Maramureşul a avut, teoretic, 426 de mii de votanţi, ori Recensământul din 2011 a găsit doar 478 mii locuitori, cu tot cu minori! Apoi se ştie că maramureşenii domină în topul românilor aflaţi la muncă în străinătate, zeci de mii de locuitori fiind plecaţi din ţară... Concluzia? Prezenţa reală la vot în judeţ a fost una mult mai mare, dar acest lucru nici nu mai contează, atunci când vedem cine va reprezenta Maramureşul în forul legislativ până în anul 2020... Opt ţesătoare maramureşene au fost nominalizate pe lista Patrimoniului Mondial Imaterial UNESCO12/6/2016 Pe data de 2 decembrie, UNESCO a decis în cadrul celei de-a 11-a sesiuni a Comitetului privind Păstrarea Moștenirilor Culturale Intangibile al ONU, care a avut loc la Addis Abeba, Etiopia, să introducă pe lista Patrimoniului Mondial Imaterial, „Meşteşugul covoarelor tradiţionale de perete din România şi Republica Moldova”, piese textile „cunoscute sub numele de scoarţă, păretar, lăicer, velinţă, lădar sau chilim”. Ca exemple de bune practici, în baza de date au fost introduse un număr de şase ţesătoare din judeţele Botoşani, Buzău, Dolj şi Neamţ, o societate comercială din Dolj, precum şi comunităţile de maici de la mănăstirile Agapia (Neamţ) şi Horezu (Vâlcea). Alături de acestea, au fost alese următoarele maramureşence: Maria şi Ioana Hodor, Maria Știopei şi Iuliana Frânc (toate patru din Bârsana) şi Parasca şi Anghelina Sidău, respectiv Ana şi Maria Trifoi (toate din Botiza), împreună cu un grup cam la fel de numeros de ţesătoare din Republica Moldova. Este pentru prima dată când, în dosarele UNESCO, Maramureşului i se recunoaşte binemeritatul loc. Trebuie spus că documentaţia a fost supervizată de către dr. Narcisa Ştiucă de la Universitatea Bucureşti. Pentru păstrarea acestui meşteşug, cu atribuţii clar definite, au fost desemnate Muzeul Ţăranului Român şi Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” din Bucureşti, Muzeul Olteniei din Craiova şi Muzeul de Etnografie din Botoşani, alături de Institutul de Etnografie şi Folclor „Constantin Brăiloiu” din Bucureşti şi instituţii similare de la Chişinău. Acestea „vor întocmi proiecte, vor publica lucrări de specialitate, vor ajuta meşterii prin sprijinirea creşterii prestigiului acestora, oferindu-le asistenţă pentru a participa la activităţi de promovare, contribuind la organizarea de evenimente culturale, de la nivel local până la internaţional”. Astfel, nici Muzeul Maramureşului din Sighetul Marmaţiei şi nici Muzeul de Etnografie şi Artă Populară din Baia Mare nu au fost selectate, deşi jumătate din numărul meşterilor selectaţi de UNESCO sunt maramureşeni! (Continuarea aici). |
Archives
October 2023
|