Vreme de 9 zile am publicat pe FB o schiţă de calendar istoric maramureşean, inserând o parte a datelor pe care le-am adunat într-un timp foarte scurt, fără pretenţii de exhaustivitate, ca un experiment pe care, poate, îl voi finaliza cândva pentru toate cele 365 de zile ale anului:
- Pe 11 decembrie 1924 se află la Sighet scriitorii Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, Cincinat Pavelescu, Gheorghe Brăescu, Alfred Moşoiu, George Gregorian, N. Davidescu şi I. A. Bassarabescu. - Pe 11 decembrie 1839 s-a născut la Sighet Buzáth Márton, farmacist (decedat pe 7 aprilie 1898). Acesta devine în anul 1865 proprietarul farmaciei Şarpele („Kígyó”), fondată încă în 1778 (azi „Minerva”), cea mai veche farmacie din oraş aflată permanent în funcţiune. - În 11 decembrie 1925, s-a născut la Sighet Vasile Popşa, luptător anticomunist (gruparea „Fraţii Popşa” din munţii Ţibleş), ucis în luptă de către trupele de securitate pe 4 mai 1949. - La 11 decembrie 1927 s-a născut la Lunca la Tisa Nicolae Pavliuc, profesor de limbi şi literaturi slavice la Universitatea din Toronto-Canada. -12 decembrie 1519: Ludovic al II-lea, regele Ungariei, îl introduce pe nobilul Luca în stăpânirea unei părţi din moşia Ieud. -12 decembrie 1848: preotul Alexandru Lazăr din Apşa de Mijloc transmite autorităţilor comitatului că 8000 de ruşi sunt pregătiţi să intre în Maramureş în sprijinul imperialilor. -pe 12 decembrie 1895 se naşte la Giuleşti avocatul şi omul politic Ilie Lazăr (în imagine), fruntaş ţărănist şi mai apoi deţinut politic (vreme de 17 ani), decedat pe 6 noiembrie 1976 la Cluj. -la 12 decembrie 1915 dr. Gheorghe Bilaşcu, părintele stomatologiei româneşti, îşi întocmeşte testamentul prin care-şi lasă întreaga avere pentru susţinerea unei şcoli româneşti în satul său natal, Petrova. -13 decembrie 1530: hotărâre a comitatului Maramureş dată la Sighet, prin care fii lui Ioan de Văineag rămân în posesia bunurilor tatălui lor, după decesul acestuia. -Pe 13 decembrie 1848, Comandamentul suprem al armatei revoluţionare maghiare din Maramureş, comandate de către maiorul Rapaics Dániel, este stabilit în satul Budeşti. -În 13 decembrie 1860, administraţia comitatului Maramureş trece din nou în mâna românilor, prin comitele Iosif Man de Şieu (în imagine), vicecomitele Iosif Saplonţai etc. -La data de 13 decembrie 1881 se naşte la Ieud Vasile Chindriş, jurist şi om politic, conducător al „Astrei” maramureşene, prefect al Maramureşului interbelic, primar al Sighetului şi deputat în Parlament, decedat la Sighet pe 6 ianuarie 1947. -Pe 14 decembrie 1700 se întocmeşte „in Civitate Szigeth” inventarul (ÎN IMAGINE) averilor din Maramureş ale principelui Mihai Apafi şi principesei Catherina de Bethlen, printre care regăsim târgul şi cetatea Hust şi proprietăţi la Sighet şi în satele Duleşti, Talabor şi Săclânţa (azi în Maramureşul de nord). -La 14 decembrie 1768 se realizează urbariul (registrul oficial) al satelor Talabor şi Duleşti din Maramureşul de la nord de Tisa. -În 14 decembrie 1902 s-a născut la Săliştea de Sus Paşca Vasile, arestat în 1953 sub acuza că i-a sprijinit pe partizanii anticomunişti din munţi. A decedat în închisoare pe 10 iunie 1954. -Apare la Sighet pe 14/27 decembrie 1918 numărul 2 al primului ziar românesc, „Sfatul”, care descrie călătoria delegaţilor maramureşeni la Marea Unire de la Alba Iulia. -15 decembrie 1637: episcopul Maramureşului, Dimitrie de Moisei se plânge în Congregaţia comitatului că vicecomitele Nicolae Tordai l-a împiedicat în exercitarea slujbei arhiereşti. -15 decembrie 1643: Congregaţia Maramureşului cere întărirea pazei pe drumurile comitatului care erau năpădite de hoţi şi tâlhari la drumul mare. -15 decembrie 1887: se naşte la Slatina (azi Maramureşul de nord) Iosif Fischer, avocat, ziarist, deputat de Maramureş al P.N.Ţ. şi al Partidului Evreiesc în trei legislaturi. -Pe 15 decembrie 1944 soseşte de la Bucureşti la Sighet maiorul sovietic Emil Zaharcenko, comandant militar al Maramureşului (aflat sub ocupaţie sovietică din octombrie 1944 până în aprilie 1945), care a contribuit decisiv la rămânerea regiunii între graniţele României, în timpul încercării de alipire a acesteia la URSS din iarna 1944/1945. -Pe 16 decembrie 1416, Conventul din Lelesz emite o diplomă la ordinul regelui Sigismund, prin care Bogdan şi George de Dolha sunt puşi în stăpânire în sate pe Valea Bârjabei (din Maramureşul de nord). -La 16 decembrie 1848 are loc o mare anchetă la Ieud, trei ţărani fiind arestaţi şi condamnaţi pentru revoltă contra autorităţilor revoluţionare maghiare. -17 decembrie 1405: mandat regal prin care Vinţ, Şandor, Dragoş şi Bud „de Cosău” sunt introduşi în posesiile Berbeşti, Fereşti, Călineşti, Baloteşti (sat dispărut, azi parte a satului Sârbi), Vinţeşti (azi parte a Budeştiului), Budeşti şi Văleni. -La 17 decembrie 1900, protopopul de Dej, Teodor Herman, a plecat la Săcel ca să organizeze acolo parohie ortodoxă, sătenii fiind nemulţumiţi de taxele prea ridicate impuse de către greco-catolici. Protopopul era aşteptat de către 160 călăreţi din sat, dar la intrare, jandarmii austro-ungari l-au oprit şi trimis înapoi în Ardeal. --18 decembrie 1415: familia de Domneşti este pusă în stăpânire în moşiile Rona de Jos, Berbeşti, Călineşti, Baloteşti (azi contopit cu satul Sârbi), apoi Domneşti, Lipceni, Boureni Drăgoeşti, Neagova, Găneşti şi Apşa de Sus (ultimele aflate azi în Maramureşul de nord). -18 decembrie 1473: mandat al regelui Matia Corvin cerând cercetarea plângerii văduvei Margareta a lui Ioan Urda de Leordina, care a fost păgubită de fiii răposatului Ambrozie de Dolha, ce au ocupat cu forţa moşia Leordina şi părţi din Rozavlea, Poiana şi Lunca, aparţinând văduvei. -18 decembrie 1637: în congregaţia comitatului Maramureş, vicecomitele Nicolae Tordai îl acuză de trădare pe episcopul local Dumitru Pop de Moisei, din motive pe care nu le cunoaştem. --19 decembrie 1656: notarul comitatului se plângea de dările extraordinare pe care Maramureşul trebuia să le dea principelui transilvan Rakoczi al II-lea, folosind o expresie rămasă celebră: „Oh, lamentabilis annis”. -Pe 19 decembrie 1691, congregaţia interzice să existe mai mult de câte doi preoţi într-un sat. Mulţi preoţi erau analfabeţi, dar beneficiau de scutiri de taxe. „Locuitorii noştri au pagubă nesuferit de mare din pricina înmulţirii preoţilor la sate şi fiindcă aceşti preoţi de religie românească, ori puţin de tot, ori chiar nici o slujbă nu fac în sate” spune documentul doveditor. -La 19 decembrie 1909, s-a născut la Borşa Nicolae Vancea (în imagine), politician, ziarist şi ambasador în Finlanda, Mali, Guineea, Senegal şi Gambia, decedat în 1975 la Bucureşti şi înhumat la Borşa. Poliglot, absolvent al Universităţii Sorbona (Paris), el vorbea limbile engleză, franceză, spaniolă, germană, rusă, ebraică, maghiară şi finlandeză. -În 19 decembrie 1924, s-a născut la Borşa Nicoară Timiş (decedat pe 21 martie 2011 la Baia Mare), folclorist, animator cultural, sculptor şi autor, căruia i se datorează înfiinţarea Muzeului Ţărăncii Române de la Dragomireşti şi demararea festivalurilor „Tânjaua de pe Mara”, „Hora de la Prislop”, "Sâmbra oilor" şi a Festivalului de Datini de Iarnă de la Sighet. ©Teofil Ivanciuc, decembrie 2016
0 Comments
Leave a Reply. |
Archives
March 2024
|