Primul act păstrat al nobililor români provine din Maramureş: diploma dată "pentru fapte de credinţă" pe 22 septembrie 1326, de către regele Ungariei Carol Robert cneazului Stanislau, fiul lui Stan ("Sten"), căruia i se recunoaşte proprietatea asupra satului Bârsana ("terra Zurduky") din "districtu Maramorosiensi". Actul, păstrat în mod excepţional în original (majoritatea actelor emise de cancelaria maghiară înainte de anul 1500, s-au păstrat doar în copii, contemporane sau mai târzii), a stat la baza nobilităţii familiilor Bârsan, Hodor, Cora şi Coroi din satele Bârsana, Văleni, Onceşti, Sarasău şi Coroieni. Înaintea acestuia, în 1317, regele a dat o altă diplomă, pierdută azi, lui Dragomir fiul lui Dragoş de Giuleşti, cea din care se trag familiile Rednic, Feier, Perşa, Bercea şi Fiţe din Giuleşti, Berbeşti, Fereşti, Corneşti, Sârbi şi Bârsana şi, probabil, Drăguş şi Roman de Deseşti. Cele două neamuri nobiliare, Rednic şi Bârsan, atestate în urmă cu 700 de ani (acum 20-25 de generaţii) reprezintă cele mai vechi familii cunoscute nu numai din Maramureş, ci din întregul spaţiu românesc.
1 Comment
Vlad
10/19/2018 10:12:13 am
Bună seara!
Reply
Leave a Reply. |
Archives
March 2024
|