Teofil Ivanciuc: Ghidul turistic al Țării Maramureșului, Editura Limes, Cluj-Napoca, 2006.11/17/2019 INTRODUCERE
Vrei să cunoşti rotari, morari, fabricanţi de palincă, cioplitori în lemn, „opincari” sau ţesătoare cu fibre vopsite vegetal, în propriile lor ateliere săteşti? Să vezi cum se produce celebrul „clop moroşenesc”, cel care a făcut ca localnicii să fie uneori porecliţi „tribul pălăriilor mici”? Să fotografiezi cea mică casă veche locuită din lemn, să afli ce înseamnă rarissimul „diamant de Maramureş”, unde se află panta ce sfidează aparent gravitaţia, sau care este pensiunea agroturistică ce îţi oferă cai de călărie? Doreşti cumva să fotografiezi cele mai vechi biserici de lemn din Europa de Sud Est, ori satul unde s-a constituit o „republică independentă” în anul 1919? Să vizitezi o „mănăstire particulară”, cea mai înaltă biserică de lemn din lume, sau să subtraversezi munţii printr-o galerie minieră? Să vezi cătune neelectrificate cocoţate la 1000 de metri altitudine, la doi paşi de centrul geografic al Europei? Ai vrea cumva să ştii ce element din înmormântarea din Maramureş este de sorginte păgână, de ce nu divorţează sătenii din Poienile Izei sau cine sunt personajele mitologice „Fata Pădurii”, „Balaurul” din lacurile montane, şi înspăimântătorii „Şolomonari”? Unde cresc flori unicat, şi care este muntele ce ascunde o cascadă, un iezer, vreo peşteră sau pisc spectaculos? Răspunsurile la toate aceste întrebări, ca şi la multe altele, le vei afla în paginile de mai jos. Ţara Maramureşului (supranumită „Maramureşul voievodal” sau „Maramureşul istoric”) constituie o provincie aparte a nordului Transilvaniei, confundată de mulţi cu judeţul Maramureş (care a primit actuala denumire abia în 1950, prin alipirea la străvechea regiune a unei părţi din jurul Băii Mari -zonă frumoasă, dar cu o altă istorie şi tradiţii, şi care nu dispune de infrastructură agroturistică). Aria descrisă este compusă din depresiunea cu acelaşi nume, separată de vecini prin crestele Munţilor Gutâi-Igniş, Ţibleş-Văratec, Rodnei şi Maramureşului, respectiv de graniţa cu Ucraina, având suprafaţa de peste 3300 km pătraţi, şi o populaţie de circa 230 mii locuitori. Maramureşul este un loc unic, unde peisajul, satele şi oamenii par asemănătoare cu cele din Elveţia estică, Toscana sau cele din Carpaţii Polonezi, iar cultura populară are similitudini cu tradiţiile din Scandinavia, Scoţia sau chiar din Apalaşii americani. Ţara Maramureşului este una dintre cele mai importante locaţii turistice, nu numai ale României, ci şi ale Europei Centrale. Demn de reţinut, pe o suprafaţă atât de restrânsă se regăsesc cinci biserici de lemn şi o rezervaţie naturală, aflate toate sub protecţia UNESCO. În afara acestora, aici mai există 30 de biserici medievale de lemn alături de alte zeci de biserici de lemn mai noi (una cu cel mai înalt turn de lemn din lume), două Cimitire Vesele (!), un parc naţional şi cel mai mare parc natural din România, etc. Deoarece majoritatea vizitatorilor sunt captivaţi de sate şi de locuitorii acestora, accentul lucrării de faţă a fost pus pe aceste atracţii, în aparentul detriment al descrierii obiectivelor naturale montane (de o frumuseţe excepţională, deşi mai greu accesibile, din cauza deficitului de poteci marcate şi spaţii de cazare). Deşi numărul turiştilor care vizitează regiunea creşte de la an la an (în 2005 au fost peste 100 de mii (autohtoni sau veniţi din ţări precum Franţa, SUA, Anglia, Elveţia, Germania, Italia, Ungaria sau Japonia), materialele informative existente pe piaţă oferă informaţii modeste, vizavi de imensul potenţial al regiunii. În întâmpinarea acestora vine această lucrare, care nu este exhaustivă, ci perfectibilă. Aşadar, acceptăm sugestiile, informaţiile şi mai ales critica constructivă a cititorilor, astfel ca ediţia următoare să fie una mai completă. Multe mulţumiri prietenilor mei, îngăduitorilor mei patroni, celorlalţi autori de lucrări despre regiune (care m-au inspirat nu odată), şi mai ales minunaţilor locuitori ai Ţării Maramureşului, fără înţelegerea şi ajutorul cărora, nu ar fi putut apărea aceste pagini. Teofil Ivanciuc Sighetu Marmaţiei, septembrie 2006. CUPRINS Introducere/ Legenda Maramureşului/ 1.Cadru natural/ Curiozităţi din Ţara Maramureşului/ 2.Ghid practic/ Agenţii turistice, puncte de informare, ghizi/ Bănci, poştă, telefon şi internet/ Transporturi/ Trasee auto pitoreşti/ Cazarea şi alimentaţia publică/ Sporturi practicabile/ 3.Calendar/ Sărbători şi festivaluri/ Calendar popular/ Târguri/ 4.Maramureşul din punct de vedere cultural/ Civilizaţia populară/ Bătrânii Maramureşului/ Civilizaţia urbană şi religioasă/ Relaţii sociale/ Festivalul de datini de iarnă de la Sighetu Marmaţiei/ 5.Aşezări umane/ Sighetu Marmaţiei/ Evreii maramureşeni/ Rromii maramureşeni/ Memorialul Victimelor Comunismului şi Rezistenţei Sighet/ Muzeul Maramureşului Sighetu Marmaţiei/ Borşa/ Complexul turistic Borşa/ Rezervaţia biosferei Pietrosu Rodnei(sit UNESCO)/ Vişeu de Sus/ Ţipţerii/ Valea Vinului/ Mocăniţa de pe Vaser/ Satele/ Gospodăria tradiţională/ Modul de viaţă tradiţional/ Portul popular/ Bucătăria maramureşeană/ Palinca/ Tehnologia fânului/ Fierăritul/ Cum se tăia lemnul odinioară/ Bisericile de lemn/ Înmormântarea în Maramureş/ Văile Tisei şi Ronişoarei/ Remeţi/ Ucrainenii din Maramureş/ Săpânţa/ Mănăstirea Săpânţa Peri/ Cimitirul Vesel/ Câmpulung la Tisa/ Maghiarii din Maramureş/ Sarasău/ Bocicoiu Mare/ Rona de Jos/ Rona de Sus/ Coştiui/ Valea Izei/ Vadu Izei/ Valea Stejarului/ Onceşti/ Năneşti/ Bârsana (sit UNESCO)/ Mănăstirea Bârsana/ Vizitatori aparte/ Văleni/ Strâmtura/ Zone ecologice/ Slătioara/ Glod/ Rozavlea/ Fraţii Ovitz/ Şieu/ Poienile Izei (sit UNESCO)/ Botiza/ Ieud (sit UNESCO)/ Bogdan Vodă/ Bocicoel/ Dragomireşti/ Săliştea de Sus/ Săcel/ Ceramica de Săcel/ Văile Vişeului şi Ruscovei/ Bistra/ Ursul şi lupul/ Petrova/ Leordina/ Ruscova/ Repedea/ Legendele Munţilor Maramureşului/ Poienile de sub Munte/ Cătunele de sub cer/ Vişeu de Jos/ Moisei/ Mănăstirea Moisei/ Valea Mara/ Berbeşti/ Lumea de fantasme a satului maramureșean/ Ocna Şugatag/ Giuleşti/ Mănăstirea/ Sat Şugatag/ Hărniceşti/ Hoteni/ Tânjaua de pe Mara/ Deseşti (sit UNESCO)/ Mara/ Staţiunea Izvoare/ Valea Cosăului/ Fereşti/ Corneşti/ Călineşti/ Sârbi/ Budeşti (sit UNESCO)/ Breb/ Zimbrul, bourul şi brebul/ 6.Zone naturale/ Apele minerale/ Endemisme maramureşene/ Dealurile Maramureşului/ Munţii Gutâi-Igniş/ Munţii Ţibleş-Văratec/ Munţii Rodnei/ Capra neagră/ Munţii Maramureşului/ 7.Împrejurimile Ţării Maramureşului/ Maramureşul din dreapta Tisei/ Centrul geografic al Europei/ Bucovina/ Ţara Năsăudului/ Judeţul Satu Mare/ Sudul judeţului Maramureş/ 8.Trasee recomandate/ 9.Istorie/ Nobilii maramureşeni/ Haiduci şi partizani/ Colectivizarea în Maramureş/ 10.Bibliografie selectivă
0 Comments
Leave a Reply. |
Archives
March 2024
|